Scriam acum ceva vreme de revederea de 10 ani cu colegii de liceu. Pentru noi, promotia de acum zece ani, clopotelul a rasunat din nou dupa atata vreme. A fost o intalnire minunata. Profesori, colegi, zambete, lacrimi, amintiri, imbratisari, momente de neuitat…
Parca timpul nu si-a lasat nici o urma asupra noastra si nici asupra celor care au incercat sa ne ghideze pasii spre marea aventura, numita VIATA. Liceul ne astepta cu aceeasi caldura si solidaritate din vremurile trecute. Totul parca era inghetat….iar noi eram cei care dadeam suflu intregului peisaj. Poate ridurile fine din jurul ochilor sau cate un fir de par alb erau singurele indicii ca da, timpul a trecut si pentru noi cei de atunci.
O astfel de intalnire te face sa realizezi ca tineretea nu e vesnica. E ceva la fel de efemer ca si clipa si ca viata. Incerc sa imi imaginez viata in urmatorii 10 ani, urmatoarea revedere…. dar parca totusi prefer sa raman cu gandul in prezent. Nu imi doresc decat sa fiu sanatoasa si sa astept cu drag anii ce vor veni!
